Sari la conținut
Ca atmosfera să fie potrivită
RO
Listă Android

Încearcă imediat

Playerul web rulează în browser, fără instalare.

Playerul este deschis
← Toate frecvențele

Solfeggio · LA

852Hz

Povestea Solfeggio: intuiție

Abia sub o octavă întreagă. Aproape dublarea cunoscută — și totuși nu chiar.

Figură sonoră · n 7.02 · m 11.23

+1144.02 Cenți față de 440 Hz
1.9364 Factor față de 440 Hz
+11.44 Semitonuri
H Un do devine

Ce se întâmplă la comutare

Aici nu mai e reglaj fin.

Aproximativ 1144 de cenți. O octavă are 1200. Lipsesc deci bine 56 de cenți, ceva mai mult de o jumătate de doisprezecime. Aici stă farmecul acestei cifre: aproape dublarea, dar sesizabil alături.

Origine

De unde vine numele

Silabele Ut, Re, Mi, Fa, Sol, La vin de la Guido d'Arezzo, din secolul al XI-lea. A luat silabele de început ale versurilor unui imn latin și a făcut din ele prima metodă folositoare de a numi melodiile, în loc doar de a le cânta după ureche. Din acel „Ut–Re–Mi” a ieșit „Do–Re–Mi”-ul nostru de azi.

Ce nu a făcut Guido: nu a atribuit silabelor valori în herți. Noțiunea de herț nu exista atunci și nici un acordaj obligatoriu. Legarea unor frecvențe anume de aceste silabe e de dată mult mai nouă și nu vine din Evul Mediu — așa se povestește adesea, dar sursele sunt moderne.

Toate zece la ureche

Marcate în cenți față de 440 Hz — măsura în care socotește urechea. Un semiton are 100 de cenți, o octavă 1200.

Decupaj de la −200 la +50 de cenți, 6 ori mărit